Au fost odată ca niciodată niște turnee de poveste, care, de 10 ani, au străbătut an de an România de la un capăt la celălalt, fără oprire.
Au purtat numele Pianul călător, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Duelul viorilor, Orgile României, COOLsound, Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo, Cele trei dive și lista lor s-a îmbogățit an după an, unele dintre ele crescând într-un an cât alții-n șapte. Surori, semănând între ele precum fiicele de Împărat, dar având, totuși, fiecare, ceva diferit.
Când a venit vremea să aniverseze a zecea ediție, iar Turneele de poveste să se transforme în Poveștile instrumentelor, lumea artistică a fost cuprinsă de îngheț și tot ceea ce era glas al unui instrument muzical a amuțit.
Sălile de concert și spectacol au rămas goale, pe străzile altădată animate în serile de sfârșit de săptămână din jurul acestora nu mai trecea nicio mașină și niciun om, rochiile de gală au rămas în dulapuri și, pentru o clipă ce a luat proporții uriașe, toți muzicienii au avut senzația că trăiesc un vis urât, din care nu reușeau să se trezească.
Contrar oricărei evidențe care spune că o lume fără muzică nu există, tot mai multe ursitoare preziceau dispariția MUZICII așa cum o știam cu toții.
Atunci, de undeva, din spatele unei cortine pe care se așezase praful de când nu mai avea nevoie nimeni de ea, s-a ivit o zână bună care a spus: “Voi să nu uitați că atâta timp câț veți ști să spuneți POVEȘTILE INSTRUMENTELOR voastre către spectatorii din sală sau către cei aflați în fața unui foișor dintr-un parc, către elevii și studenții voștri, către copii și către bunici, către publicul care se uită la ecranele telefoanelor mobile la fel de speriat ca și voi privind către un viitor incert, MUZICA va găsi drumul pentru a reveni la locul ei, în sala de concert, alături de oameni”.
…
Așa s-au transformat Turneele de poveste în Poveștile instrumentelor, pentru a da speranță celor care cred în puterea unică a muzicii de a transmite emoție vie.
O serie de povești subiective ale instrumentelor au căpătat astfel glasul pianistul Horia Mihail, violonistului Gabriel Croitoru, violoncelistului Marin Cazacu, flautistului Ion Bogdan Ștefănescu, clarinetistului Emil Vișenescu și organistului Eduard Antal care au spus poveștile instrumentelor lor într-un ton personal, însoțindu-le cu o selecție muzicală gândită de fiecare cum a considerat mai convingător.
Poveștile instrumentelor, poveștile compozitorilor, ca și poveștile operelor lor, sunt actuale, chiar dacă muzica n-a fost compusă în 2020. Uneori, poveștile pornesc chiar de la interpreți, alteori de la instrumente, alteori de la compozitori. Poate nu toată lumea e atrasă de la prima întâlnire de un anumit gen de muzică, dar toată lumea e atrasă de povești. Iar dragostea pentru muzica clasică poate apărea, uneori, doar pentur că șa plăcut cum ți-a spus cineva o poveste.
După primăvara înghețată a anului 2020, Poveștile instrumentelor vor redeveni Turnee de poveste, vor prinde viață întâi în aer liber, apoi în catedrale și în sfârșit în sălile de concert, de la cele mai mici, la cele mai mari, redând speranță, readucând publicului curajul de a veni alături de ceilalți și de a restaura unicitatea actului artistic viu, care presupune existența a doi parteneri: artistul și publicul său.
Poveștile instrumentelor – o introducere subiectivă,
de Oltea Șerban-Pârâu
Concept video și fotografii realizate de Virgil Oprina
SCURTĂ BIOGRAFIE
Oltea Șerban-Pârâu are o consistentă experiență în managementul cultural și în presa românească, începând cu radioul și presa scrisă și încheind cu televiziunea și presa culturală on line.
Este deținătoarea unui doctorat în muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București, este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora” și a Asociației Române a Femeilor în Artă.
Activitatea ei publicistică se traduce în mii de articole publicate în presa scrisă, majoritatea pe teme muzicale, în mii de minute de emisiuni și programe de radio și în numeroase emisiuni și apariții TV.
A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Premiul pentru originalitatea profilului radiofonic al Consiliului Național al Audiovizualului, Premii pentru publicistică ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
A scris volumele Poveste din România de azi – Orchestrele Naționale de Tineret. Primii 10 ani (Editura Nemira, București, 2019), De vorbă cu Ruxandra Donose (Editura Operei Naționale București, București, 2014). Este semnatara traducerii și a articolelor privind compozitorii români pentru Larousse – Dicționar de mari muzicieni – și a celor din secțiunea muzicală a Micului dicționar enciclopedic. O fișă completă ar cuprinde și o intensă activitate de consilier muzical, artistic și de presă al unor instituții muzicale și festivaluri naționale și internaționale prestigioase, coordonarea redacțională a unor publicații muzicale, participări în jurii ale unor importante competiții muzicale naționale și internaționale, activitatea de producător de apariții discografice, de spectacole complexe, de coordonator artistic al unor turnee și proiecte culturale precum Pianul călător, Duelul viorilor, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Orgile României, O harpă de poveste, Cele trei dive, COOLsound, Clasic la puterea a treia, Turneul Național Teodora Gheorghiu etc. iar în online COOLsound 100 – Scena virtuală a muzicii clasice românești
A condus timp de șapte ani postul particular Radio Romantic (1995 – 2002), între 2005 și 2013 a fost redactorul șef al postului public Radio România Cultural, între 2013 și 2015 a condus Centrul Cultural Media Radio România, structură ce a cuprins toate entitățile cu activitate, misiune și vocație culturală din Societatea Română Radiodifuziune, calitate în care a coordonat Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, activitatea Editurii Casa Radio, Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio – RADIRO și Festivalul International Grand Prix Nova. Din 2009 și până în 2015 a fost director artistic al Orchestrelor și Corurilor Radio. După 2016 a deținut funcțiile de consilier în management si editor la Radio România, consultant artistic în domeniul cultural public și privat din România.